Acum, in acest moment, traiesc o mare de emotii (parte din ele pozitive, parte din ele negative) pentru ca devine realitate palpabila noua campanie marca „Sunt bine cu mine”.
Anul trecut, Carmen Alexa si cu mine ne-am concentrat asupra propriilor noastre trairi si intamplari de viata. Poti citi despre campania initiala in aceste articole publicate pe acest site:
- Ganduri despre „Sunt bine cu mine!” – o campanie personala;
- Despre autoeficacitate – in campania „Sunt bine cu mine”;
- Despre increderea in sine – in campania „Sunt bine cu mine”;
- Cum ma vad eu pe mine? – imaginea realista asupra propriei persoane in campania „Sunt bine cu mine”;
- Final de campanie #SuntBineCuMine.
Iar materialele create de Carmen pe site-ul ei despre aceasta campanie le poti gasi aici – adndefemeie.com.
Acum incercam sa aducem in atentie povestile altora
Pentru ca aceste povesti vor incerca – si speram noi sa si reuseasca – sa ilustreze ceea ce insemna „Sunt bine cu mine si cu cei din jurul meu”.
De aici si emotiile acestea pe care le traiesc acum.
Pe de o parte traiesc entuziasmul unei noi campanii si bucuria faptului ca cei despre care veti citi in saptamanile urmatoare au acceptat sa-si impartaseasca cu noi povestile de viata care ilustreaza alegeri „altfel”. Pe de alta parte faptul ca acesti oameni si-au incredintat noua povestile ma copleseste si ma responsabilizeaza.
Poate ca e la mijloc si o usoara presiune pentru ca „Sunt bine cu mine”, campania de anul trecut, a avut un succes mai mare decat m-am asteptat.
Sa ne intelegem: suntem 7 miliarde de oameni pe aceasta planeta si practic este imposibil ca fiecare dintre noi sa fie placut de fiecare alt membru al rasei umane. Și totusi, suntem animale sociale, asta inseamna ca pentru fiecare dintre noi e importanta apartenenta la un grup.
Dar ce implica asta?
În primul rand implica compatibilitate, asemanare in comportamente, poate si in ceea ce ne place, si in ceea ce nu ne place. Implica valori comune. Toate acestea la un loc genereaza o cultura comuna proprie grupului din care provenim, o cultura care se traduce cel mai simplu in viata de zi cu zi in obiceiuri/cutume care se „vad” incepand din modul in care ne imbracam, la modul cum mergem pe strada, la ceea ce mancam si la modul in care relationam unii cu ceilalti.
Dar ce ne facem cand eu, desi „bine cu mine” fac parte dintr-un grup cu care nu am prea multe in comun, decat poate, intamplarea de a fi aparut pe lume exact acolo, in acel timp si acel loc?
Sau cand eu „sunt bine cu mine” si cu alegerile mele de viata dar alegerile mele par oamenilor din jurul meu ca fiind „alfel”, nepotrivite, sau considerate iesite din comun de catre cei din jurul meu?
Campania Sunt Bine Cu Mine si cei din jurul meu/ cu ceilalti
Oamenii ale caror povesti urmeaza sa le urmariti pe parcursul acestei campanii si-au urmat visul infruntand greutati, au indraznit sa faca lucrurile „altfel” decat urmand cutumele in viata de zi cu zi sau in profesie, au luptat sa fie sanatosi sau au optat pentru o viata normala in detrimentul uneia spectaculoase. Desi fiecare dintre ei s-a confruntat cu critici, cu dezaprobari si comentarii din partea celor din jur, totusi fiecare poate spune ca „e bine cu el insusi/ea insasi”. Mai mult, fiecare „e bine cu cei din jurul lui/ei chiar daca unora din jur nu le este usor sa accepte diferentele pe care ei le reprezinta.
Ce-i face pe oamenii acestia sa fie bine cu ei insisi dar si cu cei din jurul lor?
În primul rand e vorba despre faptul ca sunt impliniti si multumiti cu alegerile lor.
Acesti oameni sunt cei care reusesc sa tolereze modul in care oamenii din jur se raporteaza la diferentele pe care ei le reprezinta si accepta ca cei din jur pot avea opinii si moduri diferite de a privi viata.
Asadar, acesti oameni ale caror povesti urmeaza sa le parcurgeti „sunt bine cu ei si cu cei din jur (cu ceilalti)” si sunt bine integrati in societatea in care traiesc.
Povestile lor ne pot ajuta sa intelegem, sa toleram si sa acceptam ca fiecare dintre noi poate avea o poveste in care cei din jur sa nu se regaseasca, dar asta nu inseamna ca trebuie sa renuntam la a fi „bine cu noi insine” doar pentru „a fi bine cu cei din jur (ceilalti)”.
